Steam'i Yükleyin
giriş
|
dil
简体中文 (Basitleştirilmiş Çince)
繁體中文 (Geleneksel Çince)
日本語 (Japonca)
한국어 (Korece)
ไทย (Tayca)
Български (Bulgarca)
Čeština (Çekçe)
Dansk (Danca)
Deutsch (Almanca)
English (İngilizce)
Español - España (İspanyolca - İspanya)
Español - Latinoamérica (İspanyolca - Latin Amerika)
Ελληνικά (Yunanca)
Français (Fransızca)
Italiano (İtalyanca)
Bahasa Indonesia (Endonezce)
Magyar (Macarca)
Nederlands (Hollandaca)
Norsk (Norveççe)
Polski (Lehçe)
Português (Portekizce - Portekiz)
Português - Brasil (Portekizce - Brezilya)
Română (Rumence)
Русский (Rusça)
Suomi (Fince)
Svenska (İsveççe)
Tiếng Việt (Vietnamca)
Українська (Ukraynaca)
Bir çeviri sorunu bildirin
Florile de soc se pun într-un borcan curat de 10 litri, fără urme de grăsime. Adăugăm apa şi lămâile tăiate felii și stoarse bine de suc în apă. Pentru a nu da un gust foarte amar, puteți pune doar pulpa de lămăie și fâșii din coaja galbenă. Partea albă a cojii este cea care dă gustul amar. Borcanul se acoperă şi se lasă o zi. A doua zi punem zahărul și boabele de orez sau drojdia, amestecăm bine, acoperim borcanul și lăsăm la fermentat încă 3-4 zile. Nu închideți complet borcanul pentru a lăsa socata să „respire”. Compoziția trebuie amestecată de cel puțin două ori pe zi. Când apa devine gălbuie și mirosul este plăcut trebuie să strecurăm sucul printr-o sită deasă sau printr-o pânză de tifon. Socata este gata, se pune în sticle cu dop/capac, eremtic și se depozitează la loc întunecos și rece.